cstere

Constantin Stere și Sfatul Țării

Constantin Stere (1.VI.1865, s. Ho­­­­­­rodişte, Soroca – 26.VI.1936, Bucov – Ploieşti, înmor­mân­tat la Bucureşti) doar o lună şi ceva s-a aflat la Chişinău, în primăvara anului 1918, dar aceasta a fost suficient pentru a schimba radical destinul Basarabiei.

Criza poli­ti­că în Basara­bia s-a contu­rat per­­fect în pe­ri­oa­­da 1-13 ia­nu­a­rie 1918. Bol­şe­viza­rea unită­ţilor mi­­li­tare pe teri­to­­riul Ba­sa­ra­biei, anar­hi­zarea lor, des­­tabi­lizarea si­tua­ţiei prin ca­re se încerca să se demonstreze că Sfatul Ţării şi Con­siliul de Directori Ge­ne­rali, adică Gu­ver­nul Ba­­sa­rabiei nu sunt în stare să contro­leze situa­ţia în te­ritoriu. Se im­punea venirea unei forţe care ar fi adus o nouă orân­duire, ce deja se decla­rase la Pet­rograd stă­până pe desti­nul fostu­lui Impe­riu ţarist. Cele trei lozinci care au răs­turnat lu­mea „pământ ţărani­lor, fabricile mun­ci­torilor şi pace lumii” au ajuns să stea la temelia tulbu­ră­­rilor de la Chi­şinău. În acea situaţie când membrii Sfatu­lui Ţării au în­ceput să fie vânaţi, pentru a fi exterminaţi ca „tră­dă­tori ai intereselor po­po­­rului”, conducerea Basa­ra­biei, mă refer în primul rând la Blocul Moldo­venesc al Sfatului Ţării, a luat decizia justă de a chema ar­mata ro­mână pentru a in­staura ordinea.

La 13 ianuarie, unităţile armatei române au intrat în Chişinău, fiind întâmpinate de populaţia băştinaşă cu mari speranţe. Uni­tăţile bolşevizate s-au retras la Ti­ghina, iar de acolo au fugit peste Nistru. În inte­riorul Sfatului Ţării venirea arma­telor ro­mâ­ne a fost primită cu bucurie de către o parte din deputaţi, iar minoritarii erau convinşi că în Basa­ra­bia trebuiau aduse alte trupe, fie ale An­­tantei, fie ale Ucra­i­nei, fie orice ar­ma­tă, numai nu cea românească. Ro­­mâno­fobia şi atunci era arma mi­­no­­rităţilor naţio­na­le. În acea situa­ţie, se conturau clar ur­mă­­­to­rii paşi pe care trebuia să-i facă Ba­sa­rabia. Ucraina era independentă, Ro­mâ­nia era pe cale de a-şi elibera teri­toriul de sub ocu­paţia germană şi independenţa Basa­rabiei, nefiind sus­ţinută economic, admi­nistrativ, politic, nu avea şanse să se rea­lizeze. Singura cale raţională era unirea cu România.

După cum scrie în cartea sa La răs­pân­tie (Chişinău, 1998), martorul acelor eveni­mente Di­mit­rie Bogos, ro­lul lui Stere în acea si­tua­ţie de extremă ten­siu­ne, a fost de­ci­siv: „Iată că se ap­ro­pie ulti­ma etapă prin care trebuie să treacă Basa­ra­bia înain­tea Uni­­rii. Din nou plea­că la Iaşi dele­ga­ţia Sfa­tului Ţării, domnii Ciugureanu şi Inculeţ. Dar se întorc împre­ună cu dl Stere, sâmbătă, 24 mar­tie.

Mărturisesc că sosirea dlui Stere se aştep­ta ca a unui semizeu, făcător de mi­nuni. Şi într-ade­văr, d-lui s-a arătat la cul­mea chemă­rii.

Tot în seara de 24 martie, în localul societăţii Făclia, s-a dat în onoarea mare­lui musafir un banchet, la care au fost invitaţi reprezentanţii frac­ţiunii ţărăneşti şi ai altor minorităţi. A fost un praznic, a fost un delir când vorbea dl Stere. L-am văzut atunci de prima oară în viaţă. Cu o voce fermă, hotă­râ­toare, cu o logică de fier, explica dl Stere lui Ţiganco necesi­ta­tea actului Unirii. Cred că dl Stere nici­odată în viaţa lui n-a fost aşa de tare, aşa de con­vingător ca în seara de 24 martie. Clipe înălţătoare, clipe măreţe, care nu se vor uita niciodată în viaţă.

Au vorbit mai mulţi fruntaşi. La sfâr­şitul banchetului se părea că şi Ţiganco şi ceilalţi tovarăşi ai lui sunt gata să asculte şi să urmeze pe marele profesor, care le-a dezvoltat atâtea teorii frumoase, obiec­tive şi convingătoare.

A doua zi, 25 martie, a urmat consfă­tuirea în Consiliul de Miniştri, asemenea în fracţiunea ţărănească şi Blocul Moldo­venesc. Bineînţeles că dl Stere n-avea ne­voie de a vorbi în Bloc şi toată iscusinţa o punea la consfătuire cu fracţiunea ţără­nească. Aici dl Stere a putut converti la calea adevărată mai mulţi moldoveni ţăra­ni, care până atunci erau duşi de nas de nişte proroci mincinoşi ca Ţiganco şi alţii.”

Până în ziua de 27 martie 1918, adică numai în două zile, C. Stere a participat la 26 de consfătuiri în care a demonstrat necesitatea Unirii Basarabiei cu România.

Istorica alocuţiune a lui Stere în şedi­nţa plenară a Sfatului Ţării a fost publicată, cu anumite decupări, în diverse ediţii. Dar hârtia procesului-verbal nu poate repro­duce emoţia autentică a eveni­mentului.

Martorul acelei evoluţii spectaculoase a distinsului om politic basarabean ţăra­nul Ion Codreanu peste aproape douăzeci de ani îşi amintea mărturisindu-i avoca­tu­lui şi publicistului R. Marent impresiile sale. Acesta, la rândul său, le-a publicat în revista Viaţa Basarabiei:

„Erau două partide în joc: unul, „Blocul Moldovenesc”, care mergea laolaltă după cum îi era şi titulatura, activând pentru votarea Unirii, şi celălalt partid: „Fracţia Ţărănească”. Partizanii acestei organi­za­ţii şovăiau, nu aveau o atitudine precisă, erau mai mult contra, decât pentru. Ei bine, Stere a avut marele merit că a putut să rupă majoritatea membrilor care făceau parte din „Fracţia Ţărănească” şi să-i ali­pească la „Blocul Moldovenesc”, reuşind ca Unirea să fie votată cu o mare majo­ritate, fiind doar câteva voturi con­tra. Uni­rea s-a înfăptuit graţie marelui con­curs, pe care l-a dat Basarabiei, în acele momente grele, Cons­tantin Stere. Doi fac­tori au con­tribuit la îndeplinirea eveni­mentului de la 27 martie 1918. Unul, ar­mata română, care a impus ordine şi a adus linişte în toată Basarabia, şi al doilea factor a fost Stere, care a adus liniştea în toate sufletele fră­mântate şi dornice de o viaţă nouă, de o viaţă românească. În această privinţă sunt şi măr­turii scrise de Dnii Bogos, doctorul Petre Cazacu şi pro­fesorul Onisifor Ghibu de la Cluj. Unirea era în aer, însă meritul realizării ei şi vo­tarea din Sfatul Ţării se datoresc lui Stere.

…Şedeam într-un colţ şi ascultam cu evlavie, cum Stere vorbea şi cum argu­menta pentru reuşita votului, iar, după ce şi-a terminat cuvântarea, zărindu-mă, a venit lângă mine, m-a recunoscut şi, întin­zându-mi mâna, m-a întrebat ce părere am despre cele rostite de dânsul? I-am răspuns numai două cuvinte, şi anume: „Bine, bine”.

Răposatul mi-a răspuns, la rândul său: „Ştiu că este, dar voiesc să cunosc pă­rerea D-tale sinceră; cu alte cuvinte, refrenul”.

I-am răspuns din nou: Am să vă spun altădată şi refrenul.”.

(R. Marent, Cu moş Ion Codreanu, despre Constantin Stere. Amintirile lui Ion Codreanu despre Constantin Stere. // Viaţa Basarabiei, 1939.– nr. 4)

Dar activitatea lui C. Stere în Sfatul Ţării nu s-a limitat numai la redactarea actului Unirii. În momentul când Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu au fost aleşi miniştri în noul Guvern al României, el a fost ales la 4 aprilie 1918 preşedinte al primului Parlament al Basa­rabiei. Şi aici, printre alte realizări, este una care poate fi comparată ca semni­ficaţie cu cea din ziua de 27 martie. Mă refer la felul său corect de a trece bi­serica Basarabiei de la Patriarhia Rusă la Patriarhia Română.

Relaţiile lui Constantin Stere cu biserica au fost foarte specifice. Revoluţionar prin vocaţie, ateu convins, el era tolerant faţă de biserică.

El a privit biserica basarabeană şi apartenenţa ei la Patriarhia Rusă ca pe o problemă politică şi respectiv a soluţionat această problemă prin mijloace politice. Arhiepiscopul de Izmail Gavriil şi arhiepiscopul de Chişinău Atanasie, dezorientaţi de situaţia politică incertă de la Moscova, de unirea Basarabiei cu România, nu ştiau cum să procedeze în noile condiţii. Administrativ, Basarabia se subordona Regatului României, care avea biserica autocefală. Basarabia nu putea rămâne sub oblăduirea sinodului rus din motive obiective, frontiera dintre Rusia Sovietică şi România fiind instalată pe Nistru. În această nouă situaţie, Stere recomandă arhiepiscopului de Basarabia să treacă bisericile basarabene sub jurisdicţia Patriarhiei Române.

Acest motiv, preşedintele Sfatului Ţării îl invocă şi în scrisoarea din 29 aprilie 1918 adresată Mitropolitului Moldovei Pimen:

„Confidenţial

Î.P.S. Pimen,

Mitropolitul Moldovei

Iaşi

Am avut o conversaţie cu P.S. Arhiepiscopul Atanasie, întors din Moscova. Mâine plec la Iaşi şi voi avea onoarea să raportez Î.P.S.-Voastre această conversaţie. Deocamdată Vă aduc la cunoştinţă ce mi-a afirmat că trebuie să pomenească în biserici pe Patriarhul Moscovei, până ce nu va fi dezlegat. I-am spus că socot lucrul acesta inadmisibil. Mi-a răspuns că ar trebui ca Î.P.S.–Voastră să comunicaţi Patriarhului alipirea eparhiei basarabene la biserica română. Îmi permit să-mi exprim părerea, ca-ţi putea telegrafia această comunicare la Moscova şi a aduce faptul la cunoştinţă arhiepiscopului, spre confirmare, dezlegându-l astfel Î.P.V.

Primiţi omagiile mele filiale.

C. Stere

Preşedintele Sfatului Ţării”.

Chiar dacă n-a avut alte contribuţii la prosperarea bisericii, chiar dacă n-a pomenit în opera lui literară despre rolul bisericii ca unul pozitiv în evoluţia omenirii, prin această decizie politică, Constantin Stere va rămâne în istoria Bisericii basarabene ca un personaj care a reparat o mare nedreptate.

2 de pareri despre “Constantin Stere și Sfatul Țării

  1. FOAIA B.U.N.-ă UNIONISTĂ – (5)
    Ediție Specială
    1 Octombrie 2015

    http://moldemi.com/group/blogs/92/37/19-foaia-b-u-n-a-unionista-5

    ȘTIREA ZILEI:
    Forțele unioniste se coalizează pentru salvarea Rep. Moldova
    – O Declarație Unionistă
    semnată de Blocul Unității Naționale/B.U.N./, Consiliul RE-Unirii,
    Partidul Național Liberal și Partidul DREAPTA Unionistă.
    /timpul md 25 septembrie 2015/
    1.
    O ÎNTREBARE CRUCIALĂ –
    –––––––––––————–————-
    Dacă B.U.N.-ul este un BLOC al UNITĂȚII Naționale,
    de ce Consiliul Re-Unirii, PNL și Dreapta Unionistă
    se delimitează separat
    și nu vor să facă și ele parte din acest
    BLOC PAN-UNIONIST al Unității Naționale – B.U.N. din Chișinău?
    /deci atenție la cuvântul BLOC și nu partid/
    –––––––––––––––––––—————————————————————
    N.B
    – și de ce tace și de cine se teme Aripa Unionistă
    din PL anacronic ghimpos dubios ?
    2.
    Un nou unionist declarat ieșit din partizanat –
    „Re-Unirea Moldovei cu România e mai viabilă ca niciodată.
    Unioniștii declarați rămân o minoritate în Rep. Moldova,
    dar unii pași îi recomand autorităților de pe ambele părți ale Prutului:
    o uniune vamală și una bancară”,
    – a declarat fostul prim-ministru al Rep. Moldova Ion Sturza
    în cadrul Conferinței Forbes CEE Forum din București la 22 septembrie 2015.
    3.
    Citiți aici-
    “Anul 2018. Re-Unirea Inteligentă” //
    „RE-Unirea trebuie să fie o certitudine mai întâi în mințile oamenilor și apoi în faptele lor”
    de Ilie Gulca /jc md 24 septembrie 2015/
    Interviu cu istoricul Ioan-Aurel Pop, academician, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj

    http://www.jc.md/2018-unirea-inteligenta-unirea-trebuie-sa-fie-mai-mult-decat-o-speranta-trebuie-sa-fie-o-certitudine-mai-intai-in-mintile-oamenilor-si-apoi-in-faptele-lor/
    2 citate-
    …Moldova dintre Prut și Nistru nu a fost niciodată un stat, până în 1991.
    Ocupația rusească a creat o provincie, o gubernie – adesea disprețuită, neglijată (hulită chiar de Pușkin) –

    iar regimul sovietic nu a creat un stat, ci un simulacru de stat, prezentat așa de ochii lumii.
    Statul era la Moscova, unde se decidea totul. Prin urmare, din provincie, Moldova a încercat,
    de circa două decenii încoace, să devină stat.
    Or, un stat se încheagă greu și devine organic și natural și mai greu.
    Rep. Moldova a moștenit structuri comuniste de tip sovietic,
    peste care s-au așezat câteva decalcuri din tradiția românească și anumite pastișe după instituții europene.

    De aici, nu avea cum să iasă un corp politic natural și funcțional.

    …De aceea, este greu de spus că Re-Unirea Basarabiei, mai exact a Rep. Moldova
    (numai aici este o clasă politică românească, care conduce și are putere de decizie),
    nu se poate face acum.
    Dacă tot mai mulți moldoveni de la stânga Prutului își pun nădejdea în Țara cea Mare,
    este un semn bun. Sper ca Țara să fie pregătită să-i primească frumos, cu inima deschisă.
    Românii din Țară nu trebuie să aștepte doar RE-Unirea, ci trebuie să o facă împreună cu basarabenii.

    „Realismul Re-Unirii” ține de noi, dar și de lumea în care trăim.
    Iar această lume este tot mai complexă și mai nesigură.
    Poate nu am știut să prindem clipa potrivită pentru RE-Unire, dar eu cred că timpul nu este pierdut.

    Moșii și strămoșii mei ardeleni au trăit cu toții sub străini, timp de o mie de ani
    (putere politică românească în Ardeal nu a existat de la formarea poporului român încoace!)
    și, totuși, s-au înfățișat la judecata istoriei unindu-se cu Țara,
    chiar dacă Țara nu i-a primit întru toate cu brațele deschise!
    Înainte de Unirea de la 1918, prin anumite părți vestice –
    rătăcite și ticăloșite de „atâta amar de ani” de înstrăinare –
    oamenii cântau, la biserică, după slujbă, cu popa împreună, cântece patriotice,
    ca să nu uite că sunt români (rumâni).
    RE-Unirea trebuie să fie mai mult decât o speranță, trebuie să fie o certitudine,
    mai întâi în mințile oamenilor și apoi în faptele lor.
    Deocamdată, nu este așa, nici în cazul românilor din România, nici în cazul celor din Rep. Moldova.
    Dar, câtă vreme existăm, nimic nu este pierdut!
    4.
    “Ce-ți doresc eu, ție, Basarabie iubită?!”
    Prioritatea social-politică Nr.1 /crarea unei stângi unioniste pro-românești/
    un articol de Vasile Pastuh-Cubolteanu
    profesor la Universitatea Ion Creangă din Chișinău
    24 septembrie 2015
    http ioncoja ro

    5.
    EVENIMENT UNIONIST-
    Duminică, 4 octombrie 2015-
    Ediţia a doua a Festivalului folcloric „Frunza Nucului” din s. Bardar, Ialoveni.
    Invițați din România, rețete vechi, meșteri populari, artizanat,
    Marele Unionist Igor Tonu, etc.

    6.
    Analistul politic al Fundației Jamestown din Washington, Vladimir Socor,
    a declarat la 27 septembrie 2015 în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere” de la Realitatea TV
    că pentru prima oară în 20 de ani se poate vorbi
    despre Re-Unirea României cu Rep. Moldova ca opțiune realistă.

    „În Rep. Moldova aveam de-a face cu un proces de prăbușire a statului.
    Încă nu am ajuns la etapa de stat falimentar, din punctul de vedere al securității,
    dar ne îndreptăm acolo. Aș compara Rep. Moldova cu un sat fără câini.
    În Moldova s-au prăbușit sistemele instituționale.
    Cauza fundamentală e dezmățul partidelor politice.
    Instituțiile statului au fost împărțite pe criterii de partid,
    în realitate pe interese de grup și de clan (…)
    Rep. Moldova a fost o democrație până acum. Acum nu mai este.
    Nu, cred că democrația s-a prăbușit în Rep. Moldova. Democrația și statul au eșuat”,
    a explicat Socor la Realitatea TV.

    7.
    ACADEMIA CAȚAVENCU DE CHIȘINĂU-
    Lista Rușinii anti-unioniste
    și Anti-Basarabia din România
    —————————————–
    Licheaua nr 1 –
    a)
    Andrei Popa · Iași
    „Ce să căutati voi in România, înapoiaților?”
    / Nemțean, 28 ani, chitarist din trupa cântăreței băcăuane Loredana Groza/
    http://infoprut.ro/41279-ion-sturza-unirea-moldovei-cu-romania-e-mai-valabila-ca-niciodata.html
    b)
    bucureșteanca Oana Serafim,
    Director, Postul de Radio Europa Liberă, Praga
    secția în limba română pt. Rep. Moldova
    c)
    Sabina Fati,
    jurnalistă la ziarul România Liberă, București
    d)
    Andreea Gheorghiu
    Lector Universitar, limba franceză, Universitatea Timișoara
    e)
    Nicolae E. Șera
    Conf.dr., limba franceză, Universitatea Cluj -Napoca
    f)
    Petru Clej
    fost redactor la Radio BBC Londra

    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ ஜ۩ஜ ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    =====BUCOVINA DE NORD========
    ——— ♥ȘI TOATĂ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA♥ ———–
    —————♥—♥—♥—RE-U N I R E!—♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ ஜ۩ஜ ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

  2. Vă mulțumesc mult !
    Ați inclus deja 4 candidaturi din lista mea !
    1. Maria Andronachi
    2. Lilia Neagu
    3. Ilie Bratu
    4. Paul Goma
    Alte candidaturi DEOSEBIT DE IMPORTANTE-
    –––––––––––––––––––––––——————————————-
    1 – Petru Soltan, academician octogenar,
    inițiatorul creării unei Adunări Constituante /=SfatulȚării-2/ care să Re-Stabilească „Actul RE-Unirii” noastre cu România din 27 martie 1918
    votat de Sfatul Țării din Chișinău /ziarul „Literatura și Arta” din 9 iulie 2015/
    2 – Nicoleta Rotaru, elevă în clasa XII-ea la liceul „Onisifor Ghibu” din Chișinău
    Premiul 1 la Festivalul de Poezie Patriotică Românească, ediția a 7-ea, 2014,
    cu poezia „Vreau s-ajung în România”.
    3 – Alina Boboc, mama tânărului martir Valeriu Boboc,
    omorât în bătăi de regimul odios voronist comunist terorist la 7 aprilie 2009.
    4 – Gheorghe Codreanu, s. Recea/Strășeni, activist unionist, stabilit în Georgia/SUA
    5 – Victor Bostan, patriot român, director Vinăria Purcari/Ștefan-Vodă,
    fostul județ interbelic Cetatea-Albă
    6 – Fiodor Ghelici, reprezentant fruntaș al minorițății ucrainene,
    promotor activ al Re-Unirii noastre cu România.
    7 – Ludmila Leus, rusoiacă bieloruso-ucraineană, activistă socială,
    or. Chișinău, născută în 1954, cu studii la Universitatea din Sankt-Petersburg, traducătoare de l. franceză, prietenă cu martira asasinată,
    poetă, deputată la București- Leonida Lari/1948-2011/.

Lasa un comentariu

Top